Între multele aplicații pe care utilizarea unui sistem de monitorizare prin GPS o poate cunoaște, se numără și realizarea unor studii care să furnizeze informații practice pentru toți transportatorii dintr-un anumit areal. De pildă, o companie cu sediul în Letonia a studiat timp de 4 ani vitezele medii de deplasare cu care camioanele se deplasează prin diferite țări din Europa. Pentru ca rezultatele să fie relevante, studiul efectuat prin monitorizare prin GPS s-a făcut pe rute care însumate strâng peste 100 de milioane de kilometri parcurși în perioada studiată. Deși la început s-au monitorizat rute efectuate prin 72 de țări de pe mai multe continente, ulterior studiul s-a concentrat doar pe Europa, pentru a obține date cât mai relevante.
CARE SUNT CONCLUZIILE, CUM SE CIRCULĂ PRIN EUROPA?

Destul de surprinzător cele mai mici viteze medii de deplasare s-au înregistrat în Austria, unde s-a înregistrat o viteză medie 30,97 km/h, iar cele mai mari viteze medii de deplasare s-au înregistrat în Franța, cu 69,8 km/h. S-au mai tras câteva concluzii interesante, pe lângă aceste minime și maxime:
• Vitezele medii de deplasare nu sunt influențate atât de tare de climă
• Viteze medii de deplasare nu sunt influențate de regiuni geografice
• Țările dezvoltate și în curs de dezvoltare sunt amestecate în acest indicator de performanță
• Cei mai relevanți factori care influențează viteza medie de deplasare sunt infrastructura rutieră, prețurile carburanților, relief și limitele legale de viteză.

CLASAMENTUL PE ȚĂRI, REZULTAT PRIN MONITORIZARE PRIN GPS

După cei 4 ani în care, prin monitorizare prin GPS, s-a colectat o cantitate imensă de informații, acestea au fost împărțite pe medii lunare ale vitezelor de deplasare, făcute de asemenea împărțit pe fiecare stat în parte. Primele 140 de intrări în acest top lunar au fost analizate suplimentar, iar cele care apar în top de mai puțin de 3 ori, au fost excluse din top ca fiind nerelevante la nivelul întregii perioade. S-a considerat că au fost excepții, nu reprezintă date relevante pe o perioadă mai lungă de timp. Au fost excluse astfel câte o intrare de la Italia, Polonia, Portugalia și câte 2 de la Finlanda și Ucraina. Analizându-se datele finale ale vitezelor medii înregistrate și recurența lor, a rezultat următorul top:

Indicatori: țara, numărul de prezențe în top, viteză medie de deplasare, poziție în topul vitezei medii de deplasare.
Franța 45 69,80 km/h 1
Germania 30 65,74 km/h 2
Suedia 20 68,55 km/h 3
Marea Britanie 14 65,30 km/h 4
Rusia 11 65,86 km/h 5
Spania 4 65,49 km/h 6
Bulgaria 3 67,83 km/h 7
Danemarca 3 67,83 km/h 8
Norvegia 3 65,20 km/h 9

Se poate observa, studiind datele din tabel, că Franța este lider incontestabil al vitezelor medii de deplasare a camioanelor, indiferent dacă luăm vitezele efective sau recurența cu care ele sunt înregistrate. Se poate observa că rate mari de recurență au și Germania, Suedia, dar și Marea Britanie. După ce datele obținute din monitorizare prin GPS s-au colectat și interepretat, realizatorii studiului au concluzionat că țările sus amintite sunt cele mai prielnice efectuării unor transporturi de mărfuri rapide.

CÂND AU FOST ÎNREGISTRATE CELE MAI MARI VITEZE?

O altă concluzie ce s-a putut trage după ce studiul efectuat prin monitorizare prin GPS s-a încheiat, a fost aceea că aceste viteze pot scădea sau crește de la an la an și fluctuațiile nu urmăresc neapărat un model ascendent sau descendent, ci pur și simplu oscilează influențate de un complex de factori mai cuprinzător. S-a observat astfel că anii 2012 și 2012 au fost cei mai prielnici pentru deplasările medii mai rapide, pe când anii 2011 și 2014 au cunoscut viteze medii de deplasare mai mici. Autorii n-au putut stabili exact pârghiile care influnețează creșterea sau scăderea vitezei medii de deplasare, însă au găsit corelații cu fluctuațiile prețurilor la combustibli, starea vremii sau evoluțiile în economiile naționale de la nivelul fiecăror state.
Dacă luăm diferite perioade ale anului, atunci datele sunt ceva mai concludente. S-a stabilit astfel, așa cum era de așteptat, că vitezele medii de deplasare cele mai mari s-au înregistrat în lunile iunie și iulie, pe când cele mai mici s-au înregistrat în ianuarie și februarie. Se poate observa astfel directa legătură cu vremea specifică anotimpului rece, respectiv cald, când condițiile de drum diferă.

La final, în loc de concluzii

Această monitorizare prin GPS efectuată pe o perioadă de 4 ani, deci pe un timp destul de îndelungat, a furnizat niște date extrem de interesante, la un cost de obținere a lor destul de mic. S-au folosit camioane pe care au fost montate sisteme de monitorizare prin GPS, care oricum circulau în scop comercial și oricum erau monitorizate la dorința proprietarilor sau managerilor de flote. Așadar, costurile realizării studiului au fost minime. Studiul nu are pretenția de a fi un instrument de analiză și fundamentare a investițiilor în rețeaua de transporturi de la nivelul continentului. Ele ajută însă actorii de pe piața transporturilor de mărfuri să-și facă o mai bună planificare a rutelor pe viitor. La fel cum fiecare proprietar sau manager de flote care utilizează forme profesionale de monitorizare GPS are acces la astfel de date, care pe anumite rute sau trasee pot fi chiar și mai relevante. Cu o mai bună planificare și estimare, se pot reduce costurile de trasnsport prin reducerea consumurilor și a timpilor pierduți pe trasee mai puțin eficiente. Despre motivele pentru care ar trebui să-ți monitorizezi întreaga flotă auto, ne-am aplecat și cu alte ocazii, însă poate nu strică să reamintim cele mai importante avantaje aduse de o monitorizare prin GPS făcută eficient:
• Știm exact în fiecare moment unde sunt toate vehiculele din flotă.
• Se reduc consumurile de carburant.
• Se obțin date în timp real despre consumuri, alimentări sau eventuale sustrageri neautorizate de carburant.
• Se obțin date despre stilul de condus al fiecărui șofer din flotă.
• Marfa și vehiculele sunt în siguranță.
• Se pot monta senzori suplimentari care să ofere date de interes (temperatura din compartimentul de marfă, deschiderile de ușă etc.)
• Avem evidența traseelor și o sumedenie de date relevante care rămân înregistrate și pot fi analizate ulterior pentru eficientizarea suplimentară a activităților.